Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2024:

• suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,6 mii ha, municipiul Chișinău deținând cea mai mare suprafață a spațiilor verzi (66,1%);

• lungimea porțiunilor de străzi orășenești iluminate a constituit 3,5 mii km, gradul de iluminare la nivel de țară constituind 82,7%.

Spații verzi urbane

Spațiile verzi de folosință generală ocupă cea mai mare suprafață din spațiile verzi urbane

În anul 2024, suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,6 mii ha, ceea ce reprezintă 12,8% din suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane.

Suprafața spațiilor verzi urbane este formată în proporție de 69,0% din spații verzi de folosință generală (scuaruri, grădini, parcuri etc.), 18,6% sunt spații verzi cu acces limitat (parcuri sportive, spații verzi pe lângă instituțiile de învățământ și locuințe, spații pentru recreerea copiilor și tineretului etc.), 7,8% - spații verzi din zonele turistice și de agrement, 2,7% - spații verzi cu profil specializat (grădini botanice, zoologice și dendrologice etc.) și 1,9% - spații verzi cu funcții utilitare (plantații pentru consolidarea terenurilor și de protecție a surselor de apă etc.) (Figura 1).

Figura 1. Structura suprafeței spațiilor verzi din cadrul perimetrului localităților urbane, 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Municipiile Chișinău și Bălți dețin cea mai mare suprafață a spațiilor verzi

Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiuni arată că, 66,1% din suprafața spațiilor verzi aparține mun. Chișinău, 15,4% - regiunii Nord, după care urmează regiunea Centru - 9,8%, regiunea Sud - 6,3% și UTA Găgăuzia - 2,4%. În top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt mun. Chișinău (4,4 mii ha), mun. Bălți (0,3 mii ha) și or. Călărași (0,2 mii ha) (Tabelul 1 din Anexă).

Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în anul 2024, suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane a constituit 52,0 mii ha. Astfel, ponderea suprafeței spațiilor verzi și a străzilor orășenești (convențional spații publice) în suprafața intravilanului localităților urbane a constituit 22,7% (indicator ODD 11.7.1.1) (Tabelul 2 din Anexă).

Iluminarea străzilor orășenești

Gradul de iluminare a străzilor orășenești a constituit circa 83% la nivel de țară

În anul 2024, lungimea totală a străzilor orășenești a constituit 4,2 mii km, iar lungimea porțiunilor de străzi orășenești iluminate - 3,5 mii km. Astfel, gradul de iluminare la nivel de țară a constituit 82,7% (Figura 2).

Figura 2. Gradul de iluminare a străzilor orășenești, pe regiuni, 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Localitățile urbane din UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău dețin cel mai mare grad de iluminare stradală

În profil regional, localitățile din UTA Găgăuzia (96,3%) și mun. Chișinău (91,1%) au avut cel mai mare nivel de iluminare a porțiunilor stradale, iar cel mai mic nivel l-a avut regiunea Nord (76,1%). O acoperire mai bună cu serviciu de iluminat stradal (peste 90% din lungimea totală a străzilor) s-a înregistrat în 21 de localități urbane.

Totuși, în anul 2024, în 6 orașe (Cricova, Edineț, Glodeni, Frunză, Bucovăț și Iargara) iluminarea străzilor rămâne a fi asigurată în proporție de până la 50%. Cel mai mic nivel de iluminare stradală a fost înregistrat în orașele Glodeni (29,8%) și Frunză (36,4%) (Tabelul 3 din Anexă).

Anexă: 

• Indicatori principali privind infrastructura edilitară, 2024.

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Datele se referă la situația de la sfârșitul anului.

Precizări metodologice:

Informația este elaborată pe baza datelor prezentate de către primăriile orașelor/municipiilor, precum și întreprinderile care realizează gestionarea infrastructurii străzilor orășenești şi activitatea de înverzire;

Conform legii nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, spațiu verde este definit ca „sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane și extravilane ale localităților urbane și rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă și bazine acvatice, construcții rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic și ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetație (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee) și animale”.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Mediul înconjurător/ Infrastructura edilitară
• Calendarul de diseminare în anul 2025

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă